Arhive lunare: Septembrie 2010

Forma fără fund – vol.2

Da, vol.2 s-a lăsat așteptat din enumărate motive pe care nu vreau să le nenumăr. Și cum nimic nu este întâmplător, vizita mea la un târg de wellness a reușit să-mi adâncească convingerile în direcția pe care aveam de gând să o dezbat.

Pasionat de tot ce se mișcă și dezgustat de colăcei nu aveam cum să lipsesc de la un asemenea târg, în ciuda dezamăgirilor anterioare. Ajuns la fața locului, primul semn încurajator – parcarea plină. Dar, evident și acest semn face parte tot din seria gardului vopsit, pentru că leopardul dinăuntru era tare mic și zgribulit. Adică pavilionul cu pricina era ultimul din fundul curții și nici ăla plin. Cenușăreasa mea (târgul wellness) se înghesuia în juma de pavilion ca să facă loc fetei împaratului (târgul beauty makeup hair … ceva) care își etala fardurile în 3 pavilioane jumate. La cenușăreasă câțiva rătăciți, la fata împaratului puhoi. Formă fără fund? Ei ași, nu contează căt de gras am fundu, important e cum să ma fardez!

Păi de ce s-ar chinui fetele să alerge, să transpire când pot sta relaxate învelite ca tutankamon în parafango și alte zmacoline? De ce să-și miște poponețu și să mănânce niște chestii verzi respingătoare când pot cumpăra niște pantalonași minune antirevărsare? Și până la urmă ce contează dacă tot putem baga totul sub preș și acoperi cu un strat gros de fard? Cine are ochi pentru celulită când avem volumizatoare de gene? Cine se uită la silueta cu mulți X înainte de L când un fond de ten generos aplicat poate masca și gropițele din obrăjori? Nu acum pe bune, cât de noapte să fie și câte beri să avem la bord ca să fim ATÂT de chiori?

Dar oare domnii sunt mai pejos? Azi l-am văzut la kitschotv pe un nene cu nume de neamț care avea o emisiune auto demnă de milă chiar și pentru Național TV. Demult pierdută lupta cu calviția, domul hartop, harman… (nu merită să-mi stresez neuronii) a ales să-și facă un pod de păr peste luciul cheliei. Evident, în cazul lui ca și a altor iluștri vanitoși prin care îl putem menționa și pe un binecunoscut fost primar, dușmanul de clasă este vântu (de data asta cu v mic) care oricănd le poate dezvălui ”secretul”. Nu, acum pe bune, nu ne insultați cristalinul. Chiar credeți că felia de cap de desupra frunții are un aspect prea natural?

Un singură întrebare aș avea să le pun celor care gândesc cosmetic și acționează în consecință. Pe cine vreți să lăsați fără căciulă?

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

Forma fără fund – vol.1

Mi-au pus iar spinări de cămilă pe stradă. Au mai avut o tentativă de limitare a vitezei acum câțiva ani când au montat bube care au eșuat lamentabil după câteva zile. Nu am de gând să dezbat utilitatea spinărilor sau cine se bucură acum de pe urma comisionului. Vreau să aduc în discuție forma fără fond cu alte cuvinte leopardul din spatele gardului vopsit.

Care-i legătura? Păi într-un trafic civilizat, cu niste șosele asfaltate unde nu există gropi iar lucrările sunt semnalizate ca pentru proști, nu contest utilitatea spinărilor. Dar într-un București unde orice șofer este obligat să-și plătească tributul de pivoți, amortizoare și capete de bară, pentru ce avem nevoie de spinări? Să se obișnuiască roțile cu diferențele de nivel? Era prea monoton să se ducă doar în jos spre gropi, pentru variație să o mai ia și în sus. Adică importăm civilizație rutieră modernă și o aplicăm pe un sistem stradal feudal. Mai rămăne să văd o linie continuă trasată pe macadam, o trecere de pietoni până la ghenă sau un cal poansonat cu seria șasiului. Atunci m-aș simți cu adevărat european.

Dar ce să mă mai mire? Că într-o țară aproape fără autostrăzi avem cel mai mare număr de radare pe cap de conducător? Că cele 2 rânduri de borduri de la mine de pe stradă se simțeau stinghere așa că edilii le-au alinat suferința cu un al treilea rând de borduri? Că spațiile verzi sunt mutilate de betonări stupide? Că în unele locuri, după trasarea pistelor de bicicliști, pietonii au 2 soluții, ori își iau bicicletă ori iau inima în dinți, ceva tot trebuie să-și ia.

Cu toate astea orașul rupt în fond are un imens potențial. Prima care îmi vine în minte este celebra intersecție de la Răzoare unde șoferii, în loc să înjure aglomerația ar trebui să sară cămașa de pe ei de mândrie. Intersecția cu pricina este demnă de Cartea Recordurilor. Este singura intersecție cu semafoare în sensul giratoriu. Pare un paradox, și este. Pare ilogic, și este. Dar este a noastră și trebuie să ne mândrim cu ea.

Trăiască noul conifer rutier! Trăiască intersecția de la Razoare cu semafoarele ei mereu roșii!

2 comentarii

Din categoria Fără categorie

Găsiți greșeala de ortografie

Deși nu sunt un adept al carbohidraților rapizi, nevoia (de la purtător) m-a împins către buticul de pâine Georgi. Familiarizat acum cu obiceiurile locului, nu am (mai) stat ca un neinițiat la coada de la prajituri. M-am dus glonț la galantarul cu pâinici, unde atenția mi-a fost zgândărită de ceea ce eu am numit generic ”pâinea cu bube”.

Și cum curiozitatea nu mi-a îngăduit să rămăn nemuritor și rece, a trebuit să aflu mai multe detalii despre pâinea în cauză. Primul pas în cunoașterea unui produs este bineînțeles studierea instrucțiunilor de folosire. În cazul de față, în lipsa manualului de utilizare, m-am mulțumit cu eticheta. (vezi ilustrație)

După o scurtă dar zgomotoasă rafală de chicoteli, am zis că este momentul ca cei 5 megapixeli putere ai telefonului meu să se simtă și ei utili. Zis și pozat.

Deci, revin cu întrebarea din titlu. Este ceva suspect la produsul de un leu optzeci? Ortografic vorbind.

După studierea mai multor îndreptare, manuale și oracole de clasa a II-a am realizat ce era evident. ”Mălay”-ul are un singur punct pe y. Unde este doamnelor panificante al doilea punct? Păi ce fel de mălay e ala cu un singur punct?

Chiar atâta lucru nu știți că două puncte se pun:
a) înainte de o înșiurire,
b) deasupra unui poponeț bine lucrat,
c) lângă un mălay de calitate.

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

Timpul vorbelor

Care e primul lucru la care vă duce cu gândul expresia ”la modă”? Probabil la haine, muzică, mașini… Evident, există o ”la modă” în absolut toate domeniile. Au fost o dată ”la modă” tunsoarea Bross, câinele bălăngănitor din Dacie, Bevis and Butthead, blugii Pyramid, Depeche Mode, pagerul Mororola, piramidonul, Sandra Brown, Bonibon, casetele BASF și bezile AGFA, Magda Ciumac… Nu există domeniu neatins de modă. (Dacă există, plătim de zece ori diferența)

Există bineînțeles și o modă lexicală. Fie că vine de la interlopi, fie de la traduceri nefericite de desene animate, fie de la gafele persoanelor publice, fie la de cei care deturnează sensul inițial al unor cuvinte probabil din cauza absențelor repetate Limba Română, fie din reclame, lozinci sau strigături de galerie. Cu un ochi râd pentru că s-a așternut praful pe expresii ca ”Ce-ai făcut în ultimii 5 ani”, ”Batman, Batman”, ”Om de bine”, ”Crăciunescu lângă Ceaușescu”, ”Mamă cât de cool e”, ”Uă Dinamo”, ”Băiat de băiat”, ”Du-te Dică”, ”Armata e cu noi”, ”Cine sare, campionii hei hei”, ”Un trucaj ordinar. Rușine Dinu Patriciu”.

Pe de altă parte aștept cam de multișor să se evapore o expresie care mă umple de bășici pe creier. Este vorba de celebra ”Numai tu puteai să faci cutare lucru”. Este o insultă la adresa inteligenței, logicii și a bunului simț. Statistic vorbind, suntem vreo 5 miliarde de humanoizi în viață. Fără a mai pune în calcul zecile de miliarde de străbuni, care este probabilitatea ca ”numai tu” să faci un anume lucru? Surprinzător sau nu, cel puțin alte câteva mii de oameni fac cel puțin la fel de bine ca tine orice lucru.

Un alt tipar care nu se lasă dus este cel al autoevaluării sănătății mentale. Ne place să ne rebelizăm imaginea adesea spunând (și din fericire arareori gândind) despre noi expresii ca ”dus cu capul”, ”nesănătos la cap”, ”puțin dus”, ”dus cu pluta”. Le recomand nebunaticilor să facă o scurtă vizită de lucru la glumeți unde nu-i ca-n bancuri și nici ca-n filme băi Ninja.

Din păcate ora târzie și vidul mental care m-a cuprins brusc vor văduvi postarea de azi de alte vorbe la modă care nu se lasă duse. Sau poate că e un semn bun, încep să-mi părăsească mintea.

Cu bine, ”deci” și succesuri în branșă!

2 comentarii

Din categoria Fără categorie